Teritoriul

Asociatia Grupul de Actiune Locala Olt Mijlociu, cuprinde un teritoriu omogen format din 2 orase si 7 comune care totalizeaza impreuna 83 de sate, amplasate geografic de o parte si alta a Raului Olt, astfel:

In partea de Vest a Oltului, de la nord la sud, avem:

1. Orasul Ocnele Mari

Este o statiune balneoclimaterica, aflata in centrul judetului, la 12 Km de Municipiul Ramnicu Valcea are in componenta sa 8 sate: Buda, Cosota, Facai, Gura Suhasului, Lunca Ocnita, Slatioarele si Teica, cu o populatie de 3.309 la recensamatul din 31.10.2011 si 3.134 la recensamantul din 01.12.2021, cu o suprafata de 25,05 km patrati.
În Ocnele Mari se poate ajunge folosind drumul DN 67 (strada Copăcelu a municipiului Râmnicu Vâlcea) și strada Alexandru Ioan Cuza a orașului care se intersectează cu aceasta.
Așezarea se află într-o depresiune, la o altitudine de circa 320 m, fiind străjuită de dealuri cu o altitudine între 400 și 600 m.
Sub aceste dealuri se află un masiv de sare de circa 600 m grosime, care constituie principala resursă naturală a locului și care fost exploatată din cele mai vechi timpuri, dând dealtfel și numele localității („ocnă” înseamnă „mină de sare”).
Salina de la Ocnele Mari este cea mai mare din țară, are o suprafață de peste 20.000 de metri pătrați, iar lungimea galeriilor depășește 13.000 de metri. Exploatarea sării s-a făcut și se mai face prin extracție de bulgări (magle) din salină (mină de sare cunoscută și sub denumirea de ocnă de sare). De la jumǎtatea anilor 1950, datorită apariției Uzinei de Sodă Govora, s-a trecut și la exploatarea sării prin soluție saturată cu ajutorul sondelor.
O altă mare bogăție naturală a locului este și tuful calcaros („malul” cum îl numesc localnicii), exploatat și acesta pentru diferite produse industriale.
Datorită apelelor clorosodice și iodurate, secondate de nămolul sapropelic (formate deasupra masivului) ce reprezintă o sursă de sănătate prin proprietățile lor terapeutice, pe la 1812, s-au deschis primele stabilimente de tratament folosind apa sărată dintr-o fostă gură de ocnă Balta Roșie adâncă de 120 m. Aceste ape în combinație cu nămolul sapropelic tratează reumatismul, afecțiunile ginecologice și afecțiuni ale sistemului osos la copii. În prezent, stațiunea continuă să funcționează în sezonul călduros si nu numai.

Puncte de atractie turistica la Ocnele Mari sunt:

Salina Ocnele Mari, o salină transformată într-o atracție turistică unică în zonă. Explorați peisajele subterane uimitoare și bucurați-vă de o experiență relaxantă cât și de una terapeutică! Spațiul din subteran este amenajat, pentru ca turiștii să poată petrece timpul într-un mod cât mai relaxant.

Club de călărie “Ecvestria Ranch” în Ocnele Mari și centru de recreere. Poți participa la ture călare prin împrejurimi unde vei explora natura înconjurătoare! Dacă nu stii să călărești, vei invăța numaidecât! Aici vei descoperi cai fermecători și alte animale prietenoase.

Parcul de aventură Buridava este destinat celor care doresc să ia parte la activități de cățărare și aventură în natură! Parcul are organizate 12 trasee cu dificultate progresivă, potrivite pentru vârste mai mari de 4 ani. Parcul se găsește în Ocnele Mari, vis-a-vis de Ștrandul „Fără Fund”.

Ștrandul “Fara Fund” cu apă săratăde la Ocnele Mari este amenajat pe gura unei foste mine de sare, mină al cărei fund se află la peste 80 de metri adâncime.Apele care alimentează bazinele vin din adâncuri și au o concentrație foarte ridicată de sare. Complexul de agrement are în dotare două bazine cu apă sărată și o piscină cu apă dulce pentru copii, șezlonguri, umbrele, baldachine, dușuri, plajă cu nisip fin, loc de joacă pentru copii. Exista posibilitatea de cazare chiar în incintă. Activitate doar în sezonul estival!
Ștrandul “Alb-Albastru” cu apă sărată este situat în Ocnița, la 2,2 km de Ocnele Mari și face parte dintr-un complex de agrement recent modernizat, care vă pune la dispoziție două bazine cu apă sărată și un bazin cu nămol sapropelic. Zona de plajă este amenajată cu sezlonguri, umbrele și baldachine, amplasate pe zona de nisip și dușuri pentru toaletarea de după cura cu nămol. In incintă există și un restaurant cu terasă, camping cu căsuțe și vile pentru cazare. Activitate doar în sezonul estival!
In zona cetatii Buridavei a fost descoperita o necropola unde s-au gasit diferite obiecte cu valoare arheologica precum: ulcioare, cesti si blide din lut ars si un mare depozit subteran de cereale, construit in tuful calcaros al dealului. Langa aceste vestigii se afla o fantana, despre care se spune, intr-o legenda locala, ca ar fi fost construita inca din timpuri indepartate si ca prin conductele din olane arse de lut, s-ar fi alimentat asezarile din aval. Legenda a fost in mare parte confirmata, deoarece s-au gasit o serie de canalizari din olane de lut ars, si chiar la peste 200 m exista o iesire de unde curge apa din fantana.
Eveniment anual “Festivalul Buridava” cu parada costume si concerte de muzica.
Baza Turistică “Salina Ocnele Mari”, a găzduit, în perioada 09.2024 – 08.09.2024, expoziţia meşteşugărească “Tradiţii şi obiceiuri populare româneşti”, eveniment pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea, unde alături de meşterii vâlceni şi gazde, au fost prezenţi şi membrii Rapsodiei Vâlcene.

Producatori locali, mestesugari, servicii din Ocnele Mari :

Producator Ambalaje industriale Ocnele Mari, produce ambalaje industriale, alimentare cat si pentru industria grea. Acestia fabrica, vand si promoveaza solutii de ambalare moderne pentru clienti din toate domeniile de activitate la preturi competitive, de o calitate garantata si care nu dauneaza mediului inconjurator.
“Acitim” producator si unul dintre cei mai importanti furnizori de tamplarie PVC di Ocnele Mari, activeaza din 2008 in acest domeniu, cu experienta acumulata de-a lungul anilor din lucrarile executate pentru peste 2000 clienti din tara cat si peste hotare. Scopul firmei este sa ofere cele mai bune ferestre si usi din Ocnele Mari.
“Klintensiv” – dezinfectanti medicali Ocnele Mari, reprezinta un producator de dezinfectanti profesionali medicali ce furnizeaza produse de calitate superioara. Astfel, intreg procesul de productie este standardizat, iar substantele pe care acestia le folosesc sunt de o inalta calitate, de la firme prestigioase in domeniu.
“SANEPLANT” , condusa de Ionut Chipesiu, este un producator si distribuitor de produse naturale pentru medicina alternativa. Compania ofera tratamente si produse pentru diverse afectiuni, produse naturale, dintre care unguentul Reumaxin”
“Pensiunea Salt”, din 2021, pensiunea este situata într-o zonă liniștită în mijlocul naturii, la marginea stațiunii și este situată la doar 200 de metri de Salina Ocnele Mari.
“Camping Casutele Verzi din Ocnele Mari”, la numai 400 m de strandul Ocnele Mari, pune la dispozitie un camping cu casute independente de vacanta, pozitionate ideal la marginea unei paduri, in inima naturii.

2. Comuna Mihaesti

Comună în județul Vâlcea, la 14 Km de Municipiul Ramnicu Valcea formată din: satele Arsanca, Bârsești, Buleta (reședința), Govora, Gurișoara, Măgura, Mihăești, Munteni, Negreni, Rugetu, Scărișoara, Stupărei și Vulpuești.
Satele comunei, în special cele din partea sudică, poartă amprenta unei vechi îndeletniciri, specifică oierilor ardeleni. Numeroase familii de aici sunt înrudite cu familiile de ciobani din Băbeni.
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mihăești se ridică la 6.799 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 6.443 de locuitori si cu o suprafata de 56 km patrati.
Fiind cea mai mare comună din judeţul Vâlcea, aceasta localitate aflată la sud de Municipiul judetului, într-o frumoasa zona subcarpatică inzestrata cu diverse elemente naturale si traversată de vechea linie de mocăniţă.
Comuna Mihaesti este strabatuta de raul Olt, la răsărit faţă de localitate, satele limitrofe fiind Stupărei şi Munteni, cel mai mare râu al judeţului Vâlcea (cu un debit mediu multianual în zonă de cca 150 mc/s); pârâurile: Govora ce traversează satele Govora, Vulpueşti, Buleta şi Mihăeşti, Hinta, Focşa (sau Arsanca) ce traversează satele Arsanca, Rugetu şi Munteni si lacul cu nuferi (ce se află in apropierea sanatoriului TBC).Vegetaţia se compune din păduri de amestec de foioase şi conifere pe dealuri şi din arbori de plop şi arin, salcii şi răchită pe zăvoaiele de-a lungul râurilor.
Mihaesti este si locatie istorica, pentru ca aici Vintilă Brătianu a deţinut unul din cele mai frumoase palate brâncoveneşti şi un parc dendrologic unic.În anul 1977 se inaugurează „Colecţia de arheologie şi carte veche” a preotului Gheorghe Petre Govora, un neobosit cercetător şi arheolog local. Colecţia donata Muzeului Judeţean Vâlcea cuprinde obiecte descoperite în raza Govorei şi a judeţului Vâlcea, începând din paleolitic şi până în secolele X-XII. Multe dintre exponate sunt unicate de o valoare ştiinţifică deosebită care atestă locuirea permanentă a acestei vechi vetre vâlcene, convieţuirea daco-romana (un cuptor din secolul III e.n.) şi perioada de etnogeneza a poporului roman. În locul numit „La plute”, în zona intersecţiei de drumuri, în sec.al XIX-lea exista un han unde revizorul şcolar I. L. Caragiale a ascultat dramaticele întâmplări ale unui om din partea locului pe care, mai târziu, le va povesti în piesa „Năpasta”. Tot pe teritoriul localităţii, „La Şipot(e)”, cu ani în urmă un localnic pe nume Fuiorea care locuia în vecinătate, cunoscând din bătrâni proprietăţile terapeutice antireumatice ale apei sărate, a luat măsura de a folosi aceste calităţi în binele omului.

In comuna Mihăeşti funcţionează 2 biblioteci si trei cămine culturale în satele Măgura, Vulpuieşti si Buleta (in imagine).

Principala ramură economică a comunei este industria, a doua este comerțul, iar pe locurile 3 și 4 se situează administraţia publică și sistemul de învățământ. Un loc important este reprezentat şi de activităţile din agricultura si transport. Pe raza comunei Mihaesti activeaza un total de 121 agenti economici.

Puncte de atractie turistica la Mihaesti sunt:

Mănăstirea Govora – unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectură feudală din ţara noastră. Retrasă printre copacii seculari, la adăpostul unor ziduri groase fortificate, mănăstirea se află la mai puţin de 2 km de satul Govora, pe o vâlcea pe partea dreaptă a pârâului Govora. Construită iniţial, conform tradiţiei, încă dinainte de Mircea cel Bătrân, mănăstirea este zidită din temelii în 1496, în timpul domniei lui Radu cel Mare.

Laguna Pescarilor, unul dintre cele mai mari parcuri de joacă, situat în satul Negreni, acesta este un parc cu tematica pescareasca, unde a fost montat un tobogan uriaș, un centru expozițional, casa pescarilor, locuri de joacă, alei, iluminat.

Producatori locali traditionali, mestesugari, servicii din Mihaesti :

Avi-Giis Mihaesti, fabrica de produse din carne, cu o experienta de peste 20 de ani de activitate, unde specialiștii companiei perfecționează continuu rețetele produselor sale, acreditate și certificate în sistem ISO 9001, ISO 14001 și ISO 22000, pentru a corespunde cerințelor consumatorilor. Pe baza unor vechi rețete și cu ajutorul celor mai noi tehnologii aceasta firma a reușit săse impuna pe o piață dominată de mărci de renume o MARCĂ și PRODUSE ce garantează CALITATEA. Lider de proiect, firma, impreuna cu alti parteneri a lansat brandul,, Ca Altădata”, o serie de produse făcute cu pricepere si pasiune cu ajutorul unor oameni profesioniști, norme de igiena sanitar-veterinare,utilaje moderne,condiții de depozitare, condiții de lucru, de ambalare și de transport.

Agroalim Mihaesti 2017 , sapte femei – membre fondatoare – femei vulnerabile: şomere sau care nu mai lucrează cu contract de muncă de cel puţin şase luni de zile, mame singure cu mai mult de trei copii, femei care se ocupă doar de agricultură şi de creşterea copiilor, care beneficiază de venitul minim garantat, fără a se face discriminare în funcţie de etnie, declarată sau nu lucreaza împreună pentru a procesa şi comercializa produse alimentare, sub brandul „Dar de gospodar”, în cadrul CAP-ului din Mihăeşti. Pentru ca Mihăeşti este o comună din Vâlcea preponderent legumicolă, se va merge pe ideea de conserve sterilizate, alături de legume proasptete.
Romigap Servicii, infiintata in anul 2016 cu sediul in sat Mihăeşti com. Mihăeşti, are caactivitate principala ingineria si consultanta tehnica legate de realizarea de capacitate de producere a energiei din surse solare.
Valref Construct, realizeaza constructii, termo sistem si reabilitare acoperisuri.
Cocos Vasile Edil, executa tencuieli mecanizate de calitate la cele mai mici preturi, precum si alte servicii mecanizate in domeniul constructiilor si al finisajelor exterioare si interioare.
Razvan Panescu , producator de flori
Hof Mihai, producator legume si rasaduri
Asociatia Apicola Mihaesti, prin reprezentant Surdu Eugenal
Pizzeria “La Iulian” Buleta, alimentatie publica, servire pizza diverse retete.
Casa Emy , unitate de cazare rurala Mihaesti, Govora
Aye Fishing – Pescuit, lac de pescuit Buleta, locatie amenajata.

3. Orasul Babeni

Orasul Babeni din județul Vâlcea, Oltenia, este format din localitatea componentă Băbeni (reședința), și din satele Bonciu, Capu Dealului, Pădurețu, Român, Tătărani și Valea Mare. Se află la circa 20 km sud de reședința județului, municipiul Râmnicu Vâlcea, și 30 km nord de municipiul Drăgășani, pe partea dreaptă a râului Olt.

Este o veche localitate cunoscută ca reședință de plasă, apoi de raion, localitate cu oameni cu diferite preocupări cum sunt creșterea vitelor, oierit, agricultura, prelucrarea lemnului adus cu trenul de linie îngustă din munți, extracția petrolului.

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Băbeni se ridică la 7.570 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 8.451 de locuitori si cu o suprafata de 35,7 km patrati.

Orașul Băbeni este un loc unic din punct de vedere demografic și social, fiind format din trei comunități distincte: românii, ungurenii și rudarii. Fiecare grup a contribuit la dezvoltarea orașului prin tradițiile, meseriile și arhitectura lor specifică. La început, ungurenii și românii au trăit separat. Românii, care se ocupau cu agricultura și tăierea lemnelor, erau stabiliți în alte părți ale Băbeniului, în special în cartierele Pădurețu și Braia. Românii erau obișnuiți cu o viață agrară, concentrată pe cultivarea pământului și exploatarea pădurilor, în timp ce ungurenii aduceau cu ei o tradiție pastorală și un stil de viață nomad, orientat în jurul turmelor de oi.

În perioada interbelică, odată cu regularizarea cursului Oltului a permis dezvoltarea unui nou grup social în zonă – rudarii, o comunitate de romi specializată în prelucrarea lemnului, au găsit în Băbeni condițiile ideale pentru a-și desfășura activitățile meșteșugărești. Acestia s-au stabilit în Valea Mare, o zonă eliberată de vechiul curs al Oltului, care acum oferea un teren fertil pentru meșteșuguri. În acest areal de tip zăvoi, principala specie de copac era pluta, un arbore ușor de modelat cu unelte simple. Rudarii erau foarte pricepuți în utilizarea rudei, o unealtă asemănătoare teslei, care le permitea să creeze o varietate de obiecte din lemn. În Valea Mare, fiecare casă avea propriul atelier, unde se confecționau linguri, mese, scaune, putini și alte obiecte de uz gospodăresc. Acești meșteșugari erau atât de talentați încât mulți români din împrejurimi veneau să învețe de la ei, dorind să dobândească aceste abilități valoroase.

Agricultura a fost si este una dintre principalele activități economice ale românilor din Băbeni. Solul fertil din lunca Oltului permitea cultivarea multor legume și cereale. Sistemul de irigații naturale creat de inundațiile periodice ale Oltului a fost un avantaj major pentru cultivatorii locali, care puteau astfel să obțină recolte bogate și diverse. Exploatarea lemnului a fost cealaltă activitate economică principală. Pădurile de fag și stejar inptinse in zona, furnizau material lemnos de înaltă calitate. Românii din Băbeni au devenit renumiți pentru priceperea lor în prelucrarea lemnului, producând diverse articole de uz casnic și construcții.

Ocupatiile localnicilor din Babeni sunt: agricultura orientată spre creşterea animalelor (zona recunoscută cu mulţi crescători de animale), şi cultura plantelor, unde o pondere ridicată o au culturile de porumb şi grâu. Alături de aceste culturi apar culturi de legume, viţă de vie şi pomi fructiferi. La acestea se adauga cultura plantelor de nutreţ, lucernă, trifoi, ghizdei alături de fâneţe şi păşuni importante la creşterea animalelor.

Puncte de atractie turistica, traditii la Babeni:

Biserica de lemn Sfântul Dumitru, a fost construită în 1849. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice.
Biserica cu hramul „Sf. Paraschieva” – monument istoric
Casa memorială „Dragoş Vrânceanu”
Muzeul Casei de Cultură „Dragoş Vrânceanu”
Conacul Mărăcine
Lac de peşte – pescăria Băbeni – în localitatea Tătărani, pe DN 64, la limita localităţii Băbeni cu localitatea Mihăeşti. Pe acest lac frumos se pot amenaja zone speciale pentru pescuit, concursuri specifice.
Festivalul tineretului şi sportului din Băbeni -1 iunie
Festivalul folcloric naţional – La izvorul dorului – august – septembrie, in fiecare an , eveniment cu o istorie bogată și tradiție, ofera o experiență memorabilă, reafirmând identitatea culturală a comunității din Băbeni și nu numai.
costumul tradițional alb și negru al ungurenilor a fost preluat de întreaga așezare, devenind un simbol al identității comune, aducand un aport semnificativ la dezvoltarea socială și culturală a Băbeniului, contribuind la formarea unei comunități omogene și puternice, care și-a păstrat tradițiile și obiceiurile de-a lungul timpului.
Tabăra de creaţie de artă plastică – august
Concursul naţional de poezie Dragoş Vrânceanu

Producatori locali traditionali, mestesugari, servicii din Babeni :

În oraşul Băbeni, există în prezent, un număr de aproximativ 300 de agenţi economici, care desfăşoara activităţi în domeniile: exploatării de produse petroliere, a prelucrării lemnului, a prelucrării produselor metalice, a industriei morăritului şi a panificaţiei, a comerţului şi prestărilor de servicii.

Ca meşteşuguri locale se mai practică tâmplărie, dulgherie, zidărie, tinichigerie, croitorie, etc. În ultimul timp se pune un accent deosebit pe dezvoltarea industriei mici şi artizanale producandu-se ţesături şi cusături populare, obiecte sculptate în lemn. O mare parte dintre cei care activează în industria artizanală sunt familii de ungureni, rudari si romi care păstrează profesiile tradiţionale.

Obștea Galbenă și Vemeșoaia este producător certificat de produse ecologice cu sediul în Băbeni, str.Petrolului, nr.18, Vâlcea 240140 Băbeni.
Pajo Holding S.R.L. este producător certificat de produse ecologice cu sediu/adresa de corespondență în Băbeni, Vâlcea – Str. Calea lui Traian, Nr. 176 245100 Băbeni. Repertoriu de produse ecologice sau în conversie la agricultură ecologică în 2023: Lucernă, Pajiste permanent, Plante furajere – Produse ecologice.

4. Comuna Sirineasa

Sirineasa este o comună în județul Vâlcea, formată din satele Aricioaia, Ciorăști, Slăvitești, Șirineasa (reședința) și Valea Alunișului, la o distanta de 27 km fata de Ramnicu Valcea. Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Șirineasa se ridică la 2.099 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.404 locuitori, cu o suprafata de 46,96 km patrati.

Comuna Şirineasa este aşezată în zona Podişului Getic, dealul Ciorăsti – Şirineasa se prezintă ca o culme transversală, lunga de 7 Km, cu dealul ’’Hurca’’, atingând o înălţime de 445 m.

Comuna este strabatuta de Raul Luncavat. Cele doua maluri ale Luncavăţului se prezintă ca o câmpie pe o adâncime de 1 km., iar spre sud terenul se prezintă în sisteme de dealuri cu culmi longitudinale în direcţia nord. Aceste culmi sunt paralele intre ele si perpendiculare pe albia râului Luncavăţ. Printre ele se deschid vai largi care in timpul verii seaca, ori au un debit mic de apa. Acestea sunt : Valea Alunişului, Valea Morilor, Valea Şirinesii, Valea Stupinei, Valea Harasei si au direcţia de scurgere către Nord.Comuna Şirineasa se încadrează in zona forestiera, cea mai mare parte din pădure o ocupa zona fagului, gorunului si stejarului. Pădurea acoperă o suprafaţa de 2746 ha, din care 180 ha in proprietatea locuitorilor, cea ce reprezintă 2/3 din terenul comunei constituind o bogăţie însemnata. Azi pe dealurile noastre trăiesc diferite specii ca: vulpea, viezurii (bursucii), iepuri, căprioare, mistreţi etc. Alături de aceste specii trăiesc numeroase rozătoare dintre care cele mai întâlnite sunt veveriţele si şoarecii de câmp. In apele Luncavatului întâlnim specii de peşti ca: cleanul ( leucisus cephalus), nisipariţa ( cobitis remanica), mreana ( barbus barbus). Aceşti peşti au o răspândire mare urcând si in zona lipanului.

După anul 1989 viata comunei a luat o noua întorsătura in structura ei de organizare şi de munca. Odată cu apariţia Legii 18/1991 s-a trecut redistribuirea terenurilor ce au aparţinut vechilor proprietari. Astfel s-au pus în posesie peste 1000 de proprietari cu peste 1500 ha.

Treptat s-a trecut la modernizarea drumurilor din comună , drumul comunal 122 Slăviteşti – Loturi a fost asfaltat în proporţie de 80%.

La şcolile din localitate a fost schimbat tot mobilierul, iar la Şcoala generala cu clasele I-VIII Şirineasa s-a infiinţat un laborator de informatica dotat cu calculatoare de ultima generaţie , proiect realizat printr-un program cu Banca Mondiala.

Puncte de atractie turistica, traditii la Sirineasa:

Biserica de lemn din Șirineasa sau Biserica Veche se află în localitatea Șirineasa si are hramul „Sf. Nicolae”. După datele mai vechi, lăcașul ar fi ctitorira domnească a lui Constantin Brâncoveanu și a soției sale Maria.
In mijlocul satului Şirineasa exista o biserica ridicata în anul 1937 de către enoriaşi. Terminata în anul 1953, s-a sfinţit cu hramul’’Sf. Ierarh Nicolae’’, a fost pictata de către V. Dumitrescu Strejeşti şi are trei turle de cea mai mare frumuseţe arhitectonica, in contrast cu casele din jurul ei.
In comuna Şirineasa, şcoala datează de la 1855, clădirea scolii fiind la început proprietatea comunei, deci scoală nu a funcţionat ca in alte locuri in case particulare sau biserici. Scoală de la Şirineasa a fost reconstituita in anul 1976-1977 la Muzeul satului Bujoreni. Reprezintă o construcţie specifica satelor romaneşti de la sud şi răsărit de Carpaţi cu doua săli de clasa, hol şi cancelarie. A fost conceputa de arhitecţi in timpul Ministeriatului Spiru Haret.
Monument istoric, construit in curtea Primăriei. In timpul primului război mondial, din comuna Şirineasa, si-au dat viata un număr de 121 de eroi a căror memorie este eternizata prin monumentul ridicat in anul 1921.
Biblioteca comunală Sirineasa a luat fiinţa in anul 1959 printr-o donaţie de carte (aproximativ 2000 volume) de la biblioteca raionala Băbeni, ulterior biblioteca a fost mutată in localul Căminului Cultural (1963), unde funcţionează si astăzi.
traditii specifice zonei “Gurbanele” si “Calusul”:

„Gurbanele”, este o sărbătoare moştenită din timpul dacilor, păstrata doar de unii localnici ai satului Sirineasa şi consta in sacrificări de miei de culoare alba care semnifica mântuirea de păcate şi însănătoşirea celor bolnavi.

„Căluşul”,este un joc moştenit din străbuni, care are loc de sărbătoarea rusaliilor. Ansamblul este compus dintr-un vătaf care comanda jocul, 9-10 jucători, stegarul (purtătorul de steag) şi in final alt personaj este mutul. Mutul poarta o masca cu mustăţi şi barba atârnând pe fata, poarta peste costumaţie un brâu roşu iar in timpul jocului nu are voie sa vorbească.

Poetul si ziaristul George Tarnea.

In partea de Est a Oltului, de la nord la sud, avem:

5. Comuna Golesti

Golesti este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Aldești, Blidari, Coasta, Drăgănești, Gibești, Giurgiuveni, Opătești, Poenia, Popești (reședința), Tulei-Câmpeni și Vătășești.

Localitatea se aflã situatã în estul judetului Vâlcea, la 14 km de municipiul Râmnicu Vâlcea.Vecini: la nord – comuna Runcu, la sud – comuna Budesti, la est – comuna Ciofrângeni, judetul Arges si comuna Milcoiu, la vest – municipiul Râmnicu Vâlcea.

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Golești se ridică la 2.549 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.540 de locuitori, cu o suprafata de 60,73 km.

La începutul lunii septembrie 2013, un cetățean a descoperit în Golești, Vâlcea, un tezaur de peste 50 kilograme de monede otomane. El a anunțat imediat autoritățile culturale și acestea au recuperat tezaurul monetar din argint alcătuit din aspri otomani emiși în prima jumătate a secolului al XV-lea.

Puncte de atractie turistica, traditii la Golesti:

Complexul muzeal Golești: Conac fortificat (1641-1642) cu Biserica „Sf.Treime” (1646), construite pentru marele vistiernic Stroe Leurdeanu de meșterul Stoica. În perioada brâncovenească i s-a adăugat foișorul deasupra porții. În sec. XVIII trece în posesia familiei Golescu, care ridică o incintă de apărare, cu o baie turcească, un spital și o casă a săracilor, în care va funcționa o școală pentru copiii sătenilor, înființată de Dinicu Golescu în 1826. Conacul suferă ulterior transformări in spiritul clasicismului. În prezent este muzeu.
Biserica de lemn din Opatesti, cu hramul Cuvioasa Paraschiva din satul Opătești construită în anul 1767;
Biserica cu hramul Sfântul Gheorghe din satul Poenița construită în anul 1820;
Biserica cu hramul Buna Vestire din satul Vătășești-Țânculești construită în anul 1733;
Biserica cu hramul Cuvioasa Paraschiva din satul Coasta construită în anul 1747;
Biserica cu hramul Sfântul Nicolae din satul Drăgănești construită în anul 1848.
Rezervația naturală Golești (10 ha)
Casa Di Sophia din Golești de Vâlcea, sat Gibești, str. Principală, nr. 52 la aproximativ 15.9 km de centrul localității Râmnicu Vâlcea
Sărbătoarea „Fiii Satului” – organizată în prima duminică din luna septembrie în satul Poenița, Obiceiul „Iordănitul”

6. Comuna Budesti

Comuna Budesti este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, formată din satele Barza, Bârsești, Bercioiu, Budești (reședința), Linia, Piscu Pietrei, Racovița și Ruda. Comuna Budești e traversata de raul Olt, deci face parte din Oltenia. Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Budești se ridică la 6.652 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.694 de locuitori. Comuna Budesti este asezata pe Drumul National 7, care strabate nordul comunei pe o lungime de 6 km. Situata la 6 km distanta de municipiul Ramnicu Valcea.

Comuna detine 100 de hectare de teren si un mare parc industrial din judeţul Vâlcea şi unul din cele mai mari din România. Francezi, belgieni, nemţi şi lista va continua cu noi investiţii în cel mai mare parc industrial al Vâlcii. Unele investiții sunt realizate de o mare companie românească. Acesta zona care are premisele dezvoltării a nu mai puţin de 20.000 de locuri de muncă în toate ramurile industriale: de la servicii, logistică, la IT, producţie etc., Budeştiul este considerat in continua ascensiune in cadrul economiei vâlcene, în doar 4 ani, numărul agenţilor economici ajungând la 100, cu capital străin și românesc, fiind ca PIB pe cap de locuitor pe locul 2.

Puncte de atractie turistica, traditii la Budesti:

Biserica Adormirea Maicii Domnului din Bârsești, este un monument istoric. Biserica parohială cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din satul Bârsești, comuna Budești, județul Vâlcea, a fost construită în anul 1817, de către Diaconul Stanciu și Popa Duda, după ce la 1815, bisericuța din lemn, situată mai la nord, a fost mistuită de un incendiu.
turism – traseu turistic cu Punct turistic “Piscu Pietrei”,
Ion Soare (1941 – 2020), scriitor
George Anca (1944 – 2020), scriitor.

7. Comuna Galicea

Comuna Galicea este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, formată din satele Bratia din Deal, Bratia din Vale, Cocoru, Cremenari, Dealu Mare, Galicea (reședința), Ostroveni, Teiu și Valea Râului.

Este situată în zona de contact a Piemontului Cotmeana cu terasele de pe stânga Oltului, la confluența râului Topolog cu râul Olt. Prima menționare documentară a satului Galicea este din 1219.

Numarandu-se printre cele mai frumoase asezari de rang mijlociu unde domina cu preponderenta zona de deal, altitudinea fiind de 300 de metri comuna Galicea se invecineaza la Vest cu localitatea Mihaesti, la Est cu localitatile Nicolae Balcescu si Stoilesti, la Sud cu localitatea Olanu si la Nord-localitatea Budesti.

Suprafata comunei este de aproximativ 56 kilometri patrati, respectiv 5572 ha teren. Localitatea este strabatuta de doua artere hidrografice principale, Oltul si Topologul si are o suprafata de 25 kmp Comuna Galicea se afla din punct de vedere geomorfologic pe o linie de tranzitie ce se interpune intre Subcarpatii Getici ai Olteniei si Podisul Getic, cu dealuri inalte si paralele despartite de vaile Raului Topolog si ale Oltului in partea de nord.

Majoritatea suprafeței acestei comune este destinată agriculturii. Avand in vedere relieful, activitatile specifice zonei noastre practicate de catre cetatenii comunei sunt cele de agricultura, comert, prestari servicii si zootehnie.

Dispune de o școală primară (clasele I-IV), o școală gimnazială (clasele V-VIII) și de o școală de ucenici mecanici (clasele IX-X). În prezent se execută lucrări de restructurare a drumurilor (respectiv lucrări de amenajare și asfaltare), precum și îmbunătățirea serviciilor de comunicații (linii telefonice digitale, televiziune prin cablu și internet).

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Galicea se ridică la 3.268 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.748 de locuitori.

Puncte de atractie turistica, traditii la Galicea:

Biserica cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” cu zid de incintă a fostului schit Flămânda, din satul Valea Râului, fost Flămânda ctitorie din 1596 a logofătului Teodosie Rudeanu
Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” 1752, cu picturi murale interioare originare din Teiu
Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” din secolul al XVIII-lea, refăcută în 1821 din satul Cocoru
Biserica cu hramul „Sfinții Voievozi” (1833) cu picturi originare în altar și pronaos și cu pridvor adăugat în 1890 în satul Bratia din Deal
Ionel Enache (n. 1953), interpret de muzică populară

8. Comuna Nicolae Balcescu

Comuna Nicolae Balcescu este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, formată din satele Bănești, Corbii din Vale, Dosu Râului, Gâltofani, Ginerica, Linia Hanului, Măzăraru, Mângueni, Pleșoiu, Popești, Predești, Rotărăști (reședința), Schitu, Șerbăneasa, Tufanii, Valea Bălcească și Valea Viei.

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Nicolae Bălcescu se ridică la 3.253 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.462 de locuitori, cu o suprafata de 77,08 km patrati.

Comuna Nicolae Bălcescu este asezata pe Valea Topologului, la aproximativ 9 km de vărsarea acestuia în Olt, la 50 de km de orașul Pitești și 23 de km de Râmnicu Vâlcea. În urma legii 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, cele doua comune vecine de pe Valea Topologului, Stoiceni și Bălcești, au fost unite formând o așezare mai mare, care poartă numele marelui istoric și revoluționar pașoptist, Nicolae Bălcescu. Comuna cuprinde 17 sate.

Puncte de atractie turistica, traditii la Nicolae Balcescu:

Muzeul Memorial ”Nicolae Bălcescu”, printre cele mai frumoase atractii turistice din Valcea, este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Valea Bălcească, comuna Nicolae Bălcescu.
Ansamblul este format din următoarele monumente:
- - Conacul Bălceștilor
  - Parc
  - Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” – Gâltofani.
“Parcul Micilor Pescari”, un spatiu de agrement ce cuprinde loc de joaca si loc de activitati sportive, alei pietonale cat si spatii verzi,
“Micul Transfăgărășan din Nicolae Bălcescu”, noul drum asfaltat, oferă o călătorie spectaculoasă prin peisajul local, acesta promite să devină o atracție de top în rândul iubitorilor de natură și să stimuleze turismul local astfel ca traseul oferă oportunități unice de explorare a peisajelor naturale din zonă, cu potențial de atragere atât a turiștilor iubitori de drumeții cât și a localnicilor.

9. Comuna Olanu

Comuna Olanu este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Casa Veche, Cioboți, Drăgioiu, Nicolești, Olanu (reședința) și Stoicănești.

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Olanu se ridică la 2.501 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.890 de locuitori si cu o suprafata de 33,79 km patrati.

Din comuna se poate ajunge spre Drăgăşani, spre judeţul Olt, spre DN 67 şi spre Galicea, fiind astfel una din localităţile aflate la intersecţia a mai multor artere de circulaţie, vechi drumuri comerciale care tranzitau de veacuri, comuna meşterilor în olane de casă, cu majoritatea drumurilor de interes local asfaltate si cu un nivel de viaţă crescut.

Puncte de atractie turistica, traditii la Olanu:

Ziua Comunei Olanu – „Hora Satelor”
Asezata pe malul stang al raului Olt, comuna Olanu reprezinta o atractie pentru multi pescari din judet dar si din tara datorita speciilor de pesti care se gasesc aici dar si a lacurilor si zavoaielor.
Complex de Agrement cu lac de pescuit populat cu crap si alte specii, o piscină in aer liber, vestiare cu toalete publice, patru casute, trei foisoare, loc de joaca pentru copii, 13 lampadare, bancute, alei de promenade si alte spatii verzi, intr-un cuvant un loc ideal unde se poate petrece timpul liber cat mai placut si relaxant.

In partea de Vest a Oltului, de la nord la sud, avem:

1. Orasul Ocnele Mari

Puncte de atractie turistica la Ocnele Mari sunt:

Salina Ocnele Mari, o salină transformată într-o atracție turistică unică în zonă. Explorați peisajele subterane uimitoare și bucurați-vă de o experiență relaxantă cât și de una terapeutică! Spațiul din subteran este amenajat, pentru ca turiștii să poată petrece timpul într-un mod cât mai relaxant.

Club de călărie “Ecvestria Ranch” în Ocnele Mari și centru de recreere. Poți participa la ture călare prin împrejurimi unde vei explora natura înconjurătoare! Dacă nu stii să călărești, vei invăța numaidecât! Aici vei descoperi cai fermecători și alte animale prietenoase.

Parcul de aventură Buridava este destinat celor care doresc să ia parte la activități de cățărare și aventură în natură! Parcul are organizate 12 trasee cu dificultate progresivă, potrivite pentru vârste mai mari de 4 ani. Parcul se găsește în Ocnele Mari, vis-a-vis de Ștrandul „Fără Fund”.

Ștrandul “Fara Fund” cu apă săratăde la Ocnele Mari este amenajat pe gura unei foste mine de sare, mină al cărei fund se află la peste 80 de metri adâncime.Apele care alimentează bazinele vin din adâncuri și au o concentrație foarte ridicată de sare. Complexul de agrement are în dotare două bazine cu apă sărată și o piscină cu apă dulce pentru copii, șezlonguri, umbrele, baldachine, dușuri, plajă cu nisip fin, loc de joacă pentru copii. Exista posibilitatea de cazare chiar în incintă. Activitate doar în sezonul estival!
Ștrandul “Alb-Albastru” cu apă sărată este situat în Ocnița, la 2,2 km de Ocnele Mari și face parte dintr-un complex de agrement recent modernizat, care vă pune la dispoziție două bazine cu apă sărată și un bazin cu nămol sapropelic. Zona de plajă este amenajată cu sezlonguri, umbrele și baldachine, amplasate pe zona de nisip și dușuri pentru toaletarea de după cura cu nămol. In incintă există și un restaurant cu terasă, camping cu căsuțe și vile pentru cazare. Activitate doar în sezonul estival!
In zona cetatii Buridavei a fost descoperita o necropola unde s-au gasit diferite obiecte cu valoare arheologica precum: ulcioare, cesti si blide din lut ars si un mare depozit subteran de cereale, construit in tuful calcaros al dealului. Langa aceste vestigii se afla o fantana, despre care se spune, intr-o legenda locala, ca ar fi fost construita inca din timpuri indepartate si ca prin conductele din olane arse de lut, s-ar fi alimentat asezarile din aval. Legenda a fost in mare parte confirmata, deoarece s-au gasit o serie de canalizari din olane de lut ars, si chiar la peste 200 m exista o iesire de unde curge apa din fantana.
Eveniment anual “Festivalul Buridava” cu parada costume si concerte de muzica.
Baza Turistică “Salina Ocnele Mari”, a găzduit, în perioada 09.2024 – 08.09.2024, expoziţia meşteşugărească “Tradiţii şi obiceiuri populare româneşti”, eveniment pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea, unde alături de meşterii vâlceni şi gazde, au fost prezenţi şi membrii Rapsodiei Vâlcene.

Producatori locali, mestesugari, servicii din Ocnele Mari :

Producator Ambalaje industriale Ocnele Mari, produce ambalaje industriale, alimentare cat si pentru industria grea. Acestia fabrica, vand si promoveaza solutii de ambalare moderne pentru clienti din toate domeniile de activitate la preturi competitive, de o calitate garantata si care nu dauneaza mediului inconjurator.
“Acitim” producator si unul dintre cei mai importanti furnizori de tamplarie PVC di Ocnele Mari, activeaza din 2008 in acest domeniu, cu experienta acumulata de-a lungul anilor din lucrarile executate pentru peste 2000 clienti din tara cat si peste hotare. Scopul firmei este sa ofere cele mai bune ferestre si usi din Ocnele Mari.
“Klintensiv” – dezinfectanti medicali Ocnele Mari, reprezinta un producator de dezinfectanti profesionali medicali ce furnizeaza produse de calitate superioara. Astfel, intreg procesul de productie este standardizat, iar substantele pe care acestia le folosesc sunt de o inalta calitate, de la firme prestigioase in domeniu.
“SANEPLANT” , condusa de Ionut Chipesiu, este un producator si distribuitor de produse naturale pentru medicina alternativa. Compania ofera tratamente si produse pentru diverse afectiuni, produse naturale, dintre care unguentul Reumaxin”
“Pensiunea Salt”, din 2021, pensiunea este situata într-o zonă liniștită în mijlocul naturii, la marginea stațiunii și este situată la doar 200 de metri de Salina Ocnele Mari.
“Camping Casutele Verzi din Ocnele Mari”, la numai 400 m de strandul Ocnele Mari, pune la dispozitie un camping cu casute independente de vacanta, pozitionate ideal la marginea unei paduri, in inima naturii.

2. Comuna Mihaesti

In comuna Mihăeşti funcţionează 2 biblioteci si trei cămine culturale în satele Măgura, Vulpuieşti si Buleta (in imagine).

Puncte de atractie turistica la Mihaesti sunt:

Mănăstirea Govora – unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectură feudală din ţara noastră. Retrasă printre copacii seculari, la adăpostul unor ziduri groase fortificate, mănăstirea se află la mai puţin de 2 km de satul Govora, pe o vâlcea pe partea dreaptă a pârâului Govora. Construită iniţial, conform tradiţiei, încă dinainte de Mircea cel Bătrân, mănăstirea este zidită din temelii în 1496, în timpul domniei lui Radu cel Mare.

Laguna Pescarilor, unul dintre cele mai mari parcuri de joacă, situat în satul Negreni, acesta este un parc cu tematica pescareasca, unde a fost montat un tobogan uriaș, un centru expozițional, casa pescarilor, locuri de joacă, alei, iluminat.

Producatori locali traditionali, mestesugari, servicii din Mihaesti :

Avi-Giis Mihaesti, fabrica de produse din carne, cu o experienta de peste 20 de ani de activitate, unde specialiștii companiei perfecționează continuu rețetele produselor sale, acreditate și certificate în sistem ISO 9001, ISO 14001 și ISO 22000, pentru a corespunde cerințelor consumatorilor. Pe baza unor vechi rețete și cu ajutorul celor mai noi tehnologii aceasta firma a reușit săse impuna pe o piață dominată de mărci de renume o MARCĂ și PRODUSE ce garantează CALITATEA. Lider de proiect, firma, impreuna cu alti parteneri a lansat brandul,, Ca Altădata”, o serie de produse făcute cu pricepere si pasiune cu ajutorul unor oameni profesioniști, norme de igiena sanitar-veterinare, utilaje moderne, condiții de depozitare, condiții de lucru, de ambalare și de transport.

Agroalim Mihaesti 2017 , sapte femei – membre fondatoare – femei vulnerabile: şomere sau care nu mai lucrează cu contract de muncă de cel puţin şase luni de zile, mame singure cu mai mult de trei copii, femei care se ocupă doar de agricultură şi de creşterea copiilor, care beneficiază de venitul minim garantat, fără a se face discriminare în funcţie de etnie, declarată sau nu lucreaza împreună pentru a procesa şi comercializa produse alimentare, sub brandul „Dar de gospodar”, în cadrul CAP-ului din Mihăeşti. Pentru ca Mihăeşti este o comună din Vâlcea preponderent legumicolă, se va merge pe ideea de conserve sterilizate, alături de legume proasptete.
Romigap Servicii, infiintata in anul 2016 cu sediul in sat Mihăeşti com. Mihăeşti, are caactivitate principala ingineria si consultanta tehnica legate de realizarea de capacitate de producere a energiei din surse solare.
Valref Construct, realizeaza constructii, termo sistem si reabilitare acoperisuri.
Cocos Vasile Edil, executa tencuieli mecanizate de calitate la cele mai mici preturi, precum si alte servicii mecanizate in domeniul constructiilor si al finisajelor exterioare si interioare.
Razvan Panescu , producator de flori
Hof Mihai, producator legume si rasaduri
Asociatia Apicola Mihaesti, prin reprezentant Surdu Eugenal
Pizzeria “La Iulian” Buleta, alimentatie publica, servire pizza diverse retete.
Casa Emy, unitate de cazare rurala Mihaesti, Govora
Aye Fishing – Pescuit, lac de pescuit Buleta, locatie amenajata.

3. Orasul Babeni

Puncte de atractie turistica, traditii la Babeni:

Biserica de lemn Sfântul Dumitru, a fost construită în 1849. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice.
Biserica cu hramul „Sf. Paraschieva” – monument istoric
Casa memorială „Dragoş Vrânceanu”
Muzeul Casei de Cultură „Dragoş Vrânceanu”
Conacul Mărăcine
Lac de peşte – pescăria Băbeni – în localitatea Tătărani, pe DN 64, la limita localităţii Băbeni cu localitatea Mihăeşti. Pe acest lac frumos se pot amenaja zone speciale pentru pescuit, concursuri specifice.
Festivalul tineretului şi sportului din Băbeni -1 iunie
Festivalul folcloric naţional – La izvorul dorului – august – septembrie, in fiecare an , eveniment cu o istorie bogată și tradiție, ofera o experiență memorabilă, reafirmând identitatea culturală a comunității din Băbeni și nu numai.
costumul tradițional alb și negru al ungurenilor a fost preluat de întreaga așezare, devenind un simbol al identității comune, aducand un aport semnificativ la dezvoltarea socială și culturală a Băbeniului, contribuind la formarea unei comunități omogene și puternice, care și-a păstrat tradițiile și obiceiurile de-a lungul timpului.
Tabăra de creaţie de artă plastică – august
Concursul naţional de poezie Dragoş Vrânceanu

Producatori locali traditionali, mestesugari, servicii din Babeni :

Obștea Galbenă și Vemeșoaia este producător certificat de produse ecologice cu sediul în Băbeni, str.Petrolului, nr.18, Vâlcea 240140 Băbeni.
Pajo Holding S.R.L. este producător certificat de produse ecologice cu sediu/adresa de corespondență în Băbeni, Vâlcea – Str. Calea lui Traian, Nr. 176 245100 Băbeni. Repertoriu de produse ecologice sau în conversie la agricultură ecologică în 2023: Lucernă, Pajiste permanent, Plante furajere – Produse ecologice.

4. Comuna Sirineasa

Treptat s-a trecut la modernizarea drumurilor din comună , drumul comunal 122 Slăviteşti – Loturi a fost asfaltat în proporţie de 80%.

Puncte de atractie turistica, traditii la Sirineasa:

Biserica de lemn din Șirineasa sau Biserica Veche se află în localitatea Șirineasa si are hramul „Sf. Nicolae”. După datele mai vechi, lăcașul ar fi ctitorira domnească a lui Constantin Brâncoveanu și a soției sale Maria.
In mijlocul satului Şirineasa exista o biserica ridicata în anul 1937 de către enoriaşi. Terminata în anul 1953, s-a sfinţit cu hramul’’Sf. Ierarh Nicolae’’, a fost pictata de către V. Dumitrescu Strejeşti şi are trei turle de cea mai mare frumuseţe arhitectonica, in contrast cu casele din jurul ei.
In comuna Şirineasa, şcoala datează de la 1855, clădirea scolii fiind la început proprietatea comunei, deci scoală nu a funcţionat ca in alte locuri in case particulare sau biserici. Scoală de la Şirineasa a fost reconstituita in anul 1976-1977 la Muzeul satului Bujoreni. Reprezintă o construcţie specifica satelor romaneşti de la sud şi răsărit de Carpaţi cu doua săli de clasa, hol şi cancelarie. A fost conceputa de arhitecţi in timpul Ministeriatului Spiru Haret.
Monument istoric, construit in curtea Primăriei. In timpul primului război mondial, din comuna Şirineasa, si-au dat viata un număr de 121 de eroi a căror memorie este eternizata prin monumentul ridicat in anul 1921.
Biblioteca comunală Sirineasa a luat fiinţa in anul 1959 printr-o donaţie de carte (aproximativ 2000 volume) de la biblioteca raionala Băbeni, ulterior biblioteca a fost mutată in localul Căminului Cultural (1963), unde funcţionează si astăzi.
traditii specifice zonei “Gurbanele” si “Calusul”:

Poetul si ziaristul George Tarnea.

In partea de Est a Oltului, de la nord la sud, avem:

5. Comuna Golesti

Puncte de atractie turistica, traditii la Golesti:

Complexul muzeal Golești: Conac fortificat (1641-1642) cu Biserica „Sf.Treime” (1646), construite pentru marele vistiernic Stroe Leurdeanu de meșterul Stoica. În perioada brâncovenească i s-a adăugat foișorul deasupra porții. În sec. XVIII trece în posesia familiei Golescu, care ridică o incintă de apărare, cu o baie turcească, un spital și o casă a săracilor, în care va funcționa o școală pentru copiii sătenilor, înființată de Dinicu Golescu în 1826. Conacul suferă ulterior transformări in spiritul clasicismului. În prezent este muzeu.
Biserica de lemn din Opatesti, cu hramul Cuvioasa Paraschiva din satul Opătești construită în anul 1767;
Biserica cu hramul Sfântul Gheorghe din satul Poenița construită în anul 1820;
Biserica cu hramul Buna Vestire din satul Vătășești-Țânculești construită în anul 1733;
Biserica cu hramul Cuvioasa Paraschiva din satul Coasta construită în anul 1747;
Biserica cu hramul Sfântul Nicolae din satul Drăgănești construită în anul 1848.
Rezervația naturală Golești (10 ha)
Casa Di Sophia din Golești de Vâlcea, sat Gibești, str. Principală, nr. 52 la aproximativ 15.9 km de centrul localității Râmnicu Vâlcea
Sărbătoarea „Fiii Satului” – organizată în prima duminică din luna septembrie în satul Poenița, Obiceiul „Iordănitul”

6. Comuna Budesti

Puncte de atractie turistica, traditii la Budesti:

Biserica Adormirea Maicii Domnului din Bârsești, este un monument istoric. Biserica parohială cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din satul Bârsești, comuna Budești, județul Vâlcea, a fost construită în anul 1817, de către Diaconul Stanciu și Popa Duda, după ce la 1815, bisericuța din lemn, situată mai la nord, a fost mistuită de un incendiu.
turism – traseu turistic cu Punct turistic “Piscu Pietrei”,
Ion Soare (1941 – 2020), scriitor
George Anca (1944 – 2020), scriitor.

7. Comuna Galicea

Puncte de atractie turistica, traditii la Galicea:

Biserica cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” cu zid de incintă a fostului schit Flămânda, din satul Valea Râului, fost Flămânda ctitorie din 1596 a logofătului Teodosie Rudeanu
Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” 1752, cu picturi murale interioare originare din Teiu
Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” din secolul al XVIII-lea, refăcută în 1821 din satul Cocoru
Biserica cu hramul „Sfinții Voievozi” (1833) cu picturi originare în altar și pronaos și cu pridvor adăugat în 1890 în satul Bratia din Deal
Ionel Enache (n. 1953), interpret de muzică populară

8. Comuna Nicolae Balcescu

Puncte de atractie turistica, traditii la Nicolae Balcescu:

Muzeul Memorial ”Nicolae Bălcescu”, printre cele mai frumoase atractii turistice din Valcea, este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Valea Bălcească, comuna Nicolae Bălcescu.
Ansamblul este format din următoarele monumente:
- - Conacul Bălceștilor
  - Parc
  - Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” – Gâltofani.
“Parcul Micilor Pescari”, un spatiu de agrement ce cuprinde loc de joaca si loc de activitati sportive, alei pietonale cat si spatii verzi,
“Micul Transfăgărășan din Nicolae Bălcescu”, noul drum asfaltat, oferă o călătorie spectaculoasă prin peisajul local, acesta promite să devină o atracție de top în rândul iubitorilor de natură și să stimuleze turismul local astfel ca traseul oferă oportunități unice de explorare a peisajelor naturale din zonă, cu potențial de atragere atât a turiștilor iubitori de drumeții cât și a localnicilor.

9. Comuna Olanu

Comuna Olanu este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Casa Veche, Cioboți, Drăgioiu, Nicolești, Olanu (reședința) și Stoicănești.

Puncte de atractie turistica, traditii la Olanu:

Ziua Comunei Olanu – „Hora Satelor”
Asezata pe malul stang al raului Olt, comuna Olanu reprezinta o atractie pentru multi pescari din judet dar si din tara datorita speciilor de pesti care se gasesc aici dar si a lacurilor si zavoaielor.
Complex de Agrement cu lac de pescuit populat cu crap si alte specii, o piscină in aer liber, vestiare cu toalete publice, patru casute, trei foisoare, loc de joaca pentru copii, 13 lampadare, bancute, alei de promenade si alte spatii verzi, intr-un cuvant un loc ideal unde se poate petrece timpul liber cat mai placut si relaxant.

Teritoriul

Teritoriul

1. Orasul Ocnele Mari

2. Comuna Mihaesti

3. Orasul Babeni

4. Comuna Sirineasa

5. Comuna Golesti

6. Comuna Budesti

7. Comuna Galicea

8. Comuna Nicolae Balcescu

9. Comuna Olanu

In partea de Vest a Oltului, de la nord la sud, avem:

1. Orasul Ocnele Mari

2. Comuna Mihaesti

3. Orasul Babeni

4. Comuna Sirineasa

In partea de Est a Oltului, de la nord la sud, avem:

5. Comuna Golesti

6. Comuna Budesti

7. Comuna Galicea

8. Comuna Nicolae Balcescu

9. Comuna Olanu

UTILE

CONTACT

UTILE

CONTACT